Povestea lui Harap-Alb de Ion Creangă

Genul epic:

Genul epic cuprinde toate operele literare, în care cu ajutorul acțiunii și al personajelor care participă la acțiune, sunt exprimate în mod indirect gândurile și sentimentele autorului.

Specia literară:

  • Basmul este o specie literară a genului epic, cu o întindere medie, de obicei în proză, în care se narează întâmplările fantastice ale personajelor supranaturale, care se sfârșesc cu victoria binelui.
  • Opera “Povestea lui Harap-Alb” este un basm cult, deoarece se cunoaște autorul, sunt prezente probele de inițiere și formulele inițiale, mediane și finale, sunt prezente personaje cu puteri supranaturale, iar binele iese învingător din lupta cu răul.

Apariția:

Opera lui Ion Creangă, “Povestea lui Harap-Alb”, a apărut la data de 1 august 1877, în revista “Convorbiri literare”.

Tema:

  • Tema acestei opere este specifică basmului, respectiv lupta dintre bine și rău.
  • În toată această luptă dintre bine și rău, protagonistul se formează, reprezentând drumul inițierii sale.

Titlul:

  • Titlul conține cuvântul “povestea”, care are sens de născocire a pățaniilor tânărului.
  • Tot titlul ne prezintă și numele protagonistului, Harap-Alb, cel care are parte de toate pățaniile.
  • Protagonistul primește acest nume atunci când se întâlnește cu spânul, care îl transformă în slujitorul său.
  • Numele său este un oximoron, deoarece “harap” înseamnă “negru, rob”, iar alb reprezintă viața sa nobilă, astfel devine rob alb.

Viziunea autorului:

Autorul își exprimă viziunea prin intermediul unei morale, aceea ca nu trebuie să ai puteri supranaturale pentru a reuși și pentru a primi ajutor de la cei din jur, ci doar trebuie să fii milostiv, bun, curajos, demn, respectuos și loial.

Perspectiva narativă:

  • Perspectiva narativă este la persoana a treia.
  • Naratorul heterodiegetic controlează evenimentele dintr-o prismă exterioară, “din spate” și este omniscient, dar nu și obiectiv, deoarece intervine prin comentarii sau reflecții

Tehnici narative:

  • În acest basm, Ion Creangă construiește un mod de comunicare în care predomină proverbele și zicătorile, această operă având rol moralizator.
  • Acest limbaj face remarcată oralitatea stilului lui Creangă, care oferă impresia unei adresări directe către un public larg.

Conflictul:

Conflictul este între bine și rău, reprezentate de către fiul de crai și spân

Construcția operei:

Pentru construcția operei au fost folosite formule specifice basmului.

Incipitul:

  • Basmul se deschide cu formula “Amu cică era odată”, care îl introduce pe cititor în lumea fantasticului.
  • “Amu”-acest adverb este o marcă a oralității, care introduce cititorul în lumea ficțiunii.
  • “Cică”-reprezintă nesiguranța naratorului în legătură cu veridicitatea poveștii, fiind sinonim cu “se zice”, dar nefiind ceva concret.
  • “Era odată”-construcția verbului la timpul trecut cu adverbul de timp specific basmelor indică un timp necunoscut, mitic.

Medianele:

Medianele “Și merg ei o zi, și merg ei două, și merg patruzeci și nouă” și “Dumnezeu să ne ție că cuvântul din poveste, înainte mult mai este”, mențin atenția cititorului, făcându-l să-și dorească să afle mai multe despre cele întâmplate și fac trecerea dintre secvențe.

Finalul:

Finalul “Și a ținut veselia ani întregi și acum mai ține încă. Cine se duce acolo bea și mănâncă. Iar pe la noi, cine are bani bea și mănâncă, iară cine nu, se uită și rabdă”, are rolul de a aduce cititorul în timpul realității și întărește ideea de poveste.

Simboluri:

  • Numerele: acestea au o însemnătate magică și sunt: 3, 7, 9, 12 și 49.
  • Castelul: reprezintă apărarea de primejdii.
  • Podul: reprezintă un element de legătură între lumi.
  • Fântâna: reprezintă capcana care îl transformă pe fiul de împărat în sluga spânului.

Momentele subiectului:

  • Expozițiunea: apariția eroului și descrierea curții craiului.
  • Intriga: întâlnirea cu spânul.
  • Desfășurarea acțiunii: rezolvarea probelor alături de ajutoarele sale.
  • Punctul culminant: prinderea spânului, moartea lui Harap-Alb.
  • Deznodământul: pedepsirea spânului, învierea fiului Craiului și răsplătirea acestuia

Probele:

Prima probă:

  • Prima probă este cea a podului, la care a fost ajutat de către Sfânta Duminică, care i-a spus să ia hainele și armele tatălui său

A doua probă:

  • A doua probă este cea a salatelor, la care a fost ajutat tot de către Sfânta Duminică, datorită căreia avea pielea de urs a tatălui său, dar și licoarea “somnoroasa” cu care a adormit ursul.

A treia probă:

  • A treia probă este cea a pietrelor prețioase, la care din nou Sfânta Duminică i-a fost ajutor.
  • Ea l-a ajutat cu obrăzarul și sabia lui Statu-Palmă-Barbă-Cot, cu care poate înfrunta cerbul.

A patra probă:

A patra probă este cea a aducerii fetei împăratului Roș și include:

  • Proba casei de aramă, la care a fost ajutat de către Gerilă, pentru că acesta putea face frig, datorită puterii sale supranaturale
  • Proba ospățului, la care este ajutat de către Flămânzilă și Setilă, care au puteri supranaturale și pot mânca și bea oricât.
  • Proba alegerii macului de nisip, la care este ajutat de către furnici, care îi oferă o aripă de furnică
  • Proba păzirii fetei de împărat, la care este ajutat de către Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă, care au puteri supranaturale, astfel că atunci când fata se transformă în pasăre, Ochilă o vede în depărtare, iar Păsări-Lăți-Lungilă o poate prinde, datorită puterii sale de a se lungi și lăți oricât.
  • Proba deosebirii fetei de împărat de cea înfiată, o probă la care primește ajutorul crăiesii albinelor de la care a primit aripa de albină. La această probă Harap-alb trebuia să aleagă fata care se ferea de albină
  • Proba aducerii celor 3 smicele, a apei vii și a apei moarte, o probă trecută de către calul fermecat, prin înșelăciune, cu ajutorul îndemânării turturicii fetei de împărat.
  • Toate aceste probe reprezintă drumul inițierii lui Harap-Alb.

Caracterizări:

Harap-Alb:

  • Harap-alb este protagonistul basmului, personaj pozitiv, cel mai mic fiu al Craiului și nepotul lui Verde-Împărat.
  • Chiar dacă este personaj de basm, acesta nu este erou, neavând puteri magice
  • Este respectuos față de frații mai mari, dar și sensibil și curajos.
  • Acesta își lasă frații mai mari să plece primii, dar când aceștia își dezamăgesc tatăl, el “începe să plângă în inima sa”
  • Motivat și curajos, el pleacă la drum, avantajat fiind de experiența fraților, dar și de ajutorul Sfintei Duminici, față de care se arată milostiv, astfel că primește sfaturile sale pentru a izbăvi.
  • El pornește călătoria încrezător, deoarece știe că “omul e dator să încerce”.
  • Tânărul își arată naivitatea atunci când nu-și ascultă tatăl și prins într-o situație dificilă, îl ia pe spân în călătoria sa.
  • Deși are mustrări de conștiintă pentru cele făcute, el își caută scuze, spunând că “Rău-i cu rău, dar mai rău e făr’ de rău”
  • Din cauza naivității, spânul îl păcălește astfel că, îi oferă un statut nou, inferior, acela de rob și este privit cu desconsiderație, fiind numit în mod direct de către spân, “slugă vicleană”.
  • Acesta este loial spânului și își respectă jurământul pe ascuțișul paloșului.
  • Este prietenos cu cei 5 fantastici, ascultător față de cal și milostiv cu Sfânta Duminică.
  • El își arată generozitatea atunci când ajută furnicile și albinele, care îl vor ajuta în rezolvarea probelor.
  • Deși naratorul îl caracterizează în mod direct ca fiind “boboc în felul său la trebi de aiste”, “slab de înger”, “mai fricos ca o femeie”, “mânios” și “naiv”, acesta reușește să capete cele meritate, datorită calităților sale, a ajutoarelor și a fetei de împărat, care și-a dat seama cine este, dezlegându-l de jurământul făcut spânului.

Spânul:

  • Spânul este personajul negativ, caracterizat încă de la început prin numele său, deoarece omul spân este cel lipsit de barbă, un om însemnat.
  • Răutatea sa se anticipează, deoarece despre oamenii însemnați se știe că sunt răi, perfizi, înșelători și mincinoși.
  • Este inițiatorul lui Harap-Alb.
  • El nu are intenții bune, astfel că îl păcălește pe fiul de crai prin lingușeală, să-i devină însoțitor de drum pentru a-l ajuta cu drumurile întortocheate.
  • Spânul își arată adevăratul caracter și adevărata intenție atunci când îl păcălește pe tânăr să-i devină slugă
  • El profită de cele obținute și îl silește pe Harap-Alb la diferite probe, care însă, îl ajută în formarea sa.
  • În final, spânul înșelător este aspru pedepsit, cu o moarte îngrozitoare, pentru cea mai greșită alegere a sa, aceea de a-i tăia capul lui Harap-Alb.

Relația dintre personaje:

Prima scenă:

  • După întâlnirea fiului de crai cu spânul, care îl convinge sa-l ia ca partener de drum, are loc o scenă importantă, atunci când spânul îl păcălește pe tânăr, astfel că “naiv” cum este, “Fiul craiului, boboc în felul său la treburi de aiste, se potrivește spânului și se bagă în fântână”
  • Coborârea în fântână are rol de botez spiritual, în urma căruia fiul de crai primește atât un statut nou,acela de slugă, cât și un nume nou, Harap-Alb.
  • Tânărul jură pe ascuțișul paloșului că-l va sluji pe spân și nu-și va dezvălui identitatea
  • Această scenă dezvăluie naivitatea tânărului, firea perfidă a spânului, dar și începutul inițierii lui Harap-Alb, pe parcursul căreia spânul îi va fi mentor.

A doua scenă:

  • Finalul prezintă și el o scenă importantă, când Harap-Alb se ține de promisiune și îi aduce fata de împărat, de care era îndrăgostit, fără să-și dezvăluie identitatea.
  • Aici se evidențiază din nou diferențele dintre cei doi, în timp ce tânărul este loial, spânul rămâne la fel de viclean.
  • Fata împăratului îl demască pe spân, astfel că acesta, furios fiind, îi taie capul lui Harap-Alb, ceea ce reprezintă ruperea jurământului și a obligațiilor, cât și sfârșitul inițierii.
  • Spânul este omorât de către calul fermecat, iar fata împăratului îl învie pe fiul craiului, care începe o nouă viață alături de fata de împărat, cu un nou statut, fiind inițiat complet

Încheiere:

În final, binele învinge cu ajutorul calităților omenești precum milostivenia, bunătatea, respectul, curajul, ceea ce înseamnă că viziunea autorului a fost împlinită

Post Views: 1,745